Category Archives: Video

Cand stii ca ti-ai f***t viata?

Sunt momente in viata cand dai de greu. Unele negre altele doar de un gri mai inchis. SUnt momente cand ai senzatia ca se apropie, incet – incet dar ffff sigur sfarsitul (orice ar insemna asta). Ai senzatia asta la un nivel foarte organic. Si totusi, majoritatea momentelor astea trec. Lasa o urma, poate doua din ce in ce mai putin vizibile in timp, dar trec. Si atunci, intrebarea mea e: cand stii ca ti-ai f***t viata? Cum afli ca e sfarsitul?  Ce autoritate ar trebui sa iti spuna ca asta a fost?

Cine ar trebui sa ma traga de urechi si sa-mi spuna ca degeaba ma amagesc cu tot felul de fapte pe care le interpretez in tot felul de moduri?… Cine ar trebui sa nu ma mai lase sa sper ca ceea ce am e suficient pentru a-mi garanta un maine mai roz?… Cine ar trebui sa vina pur si simplu si sa ma deconecteze de la aparatele astea nenorocite care ma tin in viata: minciuna si speranta?… Cine ar trebui sa fie responsabilul cu „bad news”?

Ma minti tu, ma mint ei si mai nou ma mint si eu. Totul de dragul unei sperante oloage pe care o tot resuscitez si pe care o tin in viata de dragul dramei… va avea un final magnific! Speranta mea, cand va muri, se va sparge in spume si va urla… si va face alte valuri cu alte spume si alte urlete… hmm… speranta si-a nascut speranta. Pot sa ma mint la nesfarsit.

Ce ciudat… speranta ma tine in viata pentru ca eu, cu mintea mea mintita si mincinoasa, sa ii pot gasi inca un argument schiop si inca unul… La mijloc sunt: un ou, o gaina si o mare minciuna… halal adunare dupa atatia ani de viata.

Poate nu vei intelege ce zic eu aici… poate vei crede, ca de obicei, ca vorbesc despre mine. Te vei fi inselat amarnic. Tu esti victima, tu esti calaul. Eu sunt doar un loser care ma invart printre voi si incerc sa va evit greselile. Incerc sa gasesc raspunsul la intrebarile pe care voi nici nu vi le mai puneti. Incerc sa nu ajung ca voi…

Bate vantul… bate vantul foarte tare si stiu ca trebuie sa iti schimbi iar pozitia. Cineva trebuie sa fie frumos, cineva trebuie sa fie destept, cineva trebuie sa se simta important, cuiva trebuie sa ii conectam aparatele…

Te inteleg si te voi ierta pentru ca, din pacate, ai scuza perfecta: nu e NIMENI care sa iti spuna, nu e nimeni care sa iti arate cum pierzi, de ce si nici ce ai putea face sa mai castigi cate ceva. Si ai speranta: tot ce nu e acum va fi maine. Acum nu e nici sfarsitul… va fi maine?

Un foc de artificii azi, doua minciunele maine, trei cuvinte dulci poimaine, poate o incurajare timida intr-un colt de zi undeva saptamana viitoare… si uite cum te vei regasi pe acelasi drum alaturi de alti parteneri incercand sa faci exact la fel si asteptand alte rezultate dar imbatranind cum nici nu ti-ai fi imaginat vreodata, te duci.

Domnul fie cu tine, desi nu cred. Nu mai cred ca Domnul (orice forma ar avea el) mai pune botul la lumanarile tale… Lui i-o fi spus cineva ca e gata… ca e ora inchiderii… TREBUIE sa fie mai destept.

Si totusi, mie cine imi va spune ca e gata?, ca mi-am f***t viata? Ma uit in oglinda si te vad doar pe tine: cu minciuna si speranta pe umerii goi… batrani… obositi…

Cazare Romania

Cazare in Romania. ‘Eftin ca braga, zic unii si prin urmare… servicii de rahat. Altii zic ca nu e chiar atat de ieftin (si eu printre ei) dar serviciile sunt de rahat.

Doua istorioare scurte despre doi prieteni care au patit-o in timpul revelionului – semn ca anul nou le va merge din plin. Hai sa le tinem pumnii sa rupa superstitia. Poate i-ar ajuta sa faca trei pasi inapoi, sa scuipe de 9 ori in san si sa latre de 7 ori apasat :). Pentru post-ul de azi:

Prietenul 1: Revelion in zona Brasov (evident, prietenul 1 este locat cu domiciliul in Bucuresti)

Ajunge, impreuna cu gasca, in 30 decembrie pentru a-si lua in primire camerele. Toate bune si frumoase, lumea bine dispusa, bere multa, scandal, poze, zapada… „revelion de vis” si-au spus.

Bat la usa – nici un raspuns, mai bat de doua-trei ori… nimic. „Eh, tre sa se intoarca gazda”, si si-au continuat cheful cu berici si muzica la difuzoarele masinilor. Telefon catre gazda – mesagerie. Exact aceeasi mesagerie care se prezenta de doua luni deja.

Dupa vreo 2 ore de asteptari si intrebari de genul „bah, oare mai vin astia sa ne deschida?” mai mult in gluma, au inceput sa se panicheze. Era deja ora 19:00, foame mare, iar noaptea si-o cam lua in cap: frig, intuneric, latrat de caine.

Prietenul 1, intreprinzator fiind, s-a dus la vecini sa intrebe ce-i cu gazda. Localitate mica, de la tara, vecina era chiar mama omului cu care se aranjasera ploile: bucurie mare pe oamenii nostri. Femeia, sarita bine de 80 ani, le da insa o veste proasta: „gazda” este plecata in italia de mai bine de 2 luni si nu se intoarce prea curand (ca or fi capsuni, ca or fi batrani de ingrijit sau diverse organe de supt… nu se specifica). Incep oamenii sa se infierbante, sa se ratoiasca la femeie si aceasta, de frica sau din bun simt ii duce in casa pe care au platit-o si le da o cheie.

Hi hi hi si hu hu hu, oamenii se apuca de baut care mai de care, femeile despacheteaza mancarea dar… stupoare: dupa alte cateva zeci de minute de chef, era inca foarte frig in casa. Incep ei sa caute centrala si o gasesc: o frumusete de centrala pe lemne dar, evident, fara combustibil si 100% oprita. Fuck in sus si fuck in jos, se duc la mama/vecina pentru a remedia situatia, desi au vazut clar ca luminile sunt deja stinse. O trezesc ei pe biata femeie si ea, rupta de somn, ii informeaza ca nu prea are lemne findca la ea au instalat gaz de foarte mult timp… BANG!! Incep sa se precipite lucrurile.

Baietilor mei nu le vine sa creada: sunt la mama dreaq, nu au lemne, cearsafuri pe pat nu au… ii apuca dracii si incep sa scormoneasca in lung si in lat curtea dupa lemne. Gasesc ei, intr-un final, o mica magazie unde era plin de lemn, dar nu era lemn de foc, ci un fel de scandura sau ceva de genul asta. Sparg, fara prea mare greutate, lacatul si se aprovizioneaza cum stiu ei mai bine, romaneste, adica iau tot si duc in casa, langa centrala.

Au butonat ei ce au butonat la centrala, i-au dat drumul si lucrurile pareau sa se indrepte.

Pareau, pentru ca in realitate… nu erau atat de roz. Boiler-ul centralei s-a spart, apa a inundat demisolul in care se afla centrala, iar lemnele pluteau care pe unde. S-au chinuit sa repare, sa stranga etc – nici o sansa. Focul ardea in continuare si s-a facut un abur puternic in toata casa… totul era ud.

Colac peste pupaza schioapa, baba bate la usa intreband de zor ce se intampla de iese „fum” din casa. A aflat ca e abur, a aflat ca s-a bulit centrala, a aflat pana si ca urmeaza sa fie data in judecata pentru diverse prejudicii aduse prietenilor mei. A plecat.

Dar s-a intors, insotita de data asta de politistii satului – si ei evident treziti din somn. A urmat excursia pana la primarie / sediul politiei, declaratii, telefoane dupa parintii mai influenti de la Bucuresti, scandal si tevatura pana aproape de dimineata.

La ora 4:00 in urma ultimei convorbiri telefonice cu tatal Prietenului 1, grupul a decis ca singura varianta acceptabila de ambele parti este cea propusa de mama/vecina sustinuta de politaii vietii:

Se urca ei frumos in masini si pleaca de unde au venit si lasa dreaq ideea de revelion la munte and shit iar mama/vecina se face ca ploua si repara ea damage-ul produs de tinerii aroganti de la capitala.

Intre noi fie vorba: 1500 Euro pentru 6 camere duble plus un living la parter 3 zile de revelion… e too good to be true. Si trebuie sa va hotarati: good sau true inainte de a fi pusi in fata faptului implinit.

Cei doi minori ai grupului sunt pedepsiti si in ziua de azi iar ceilalti s-au adunat in 3 camere de Bucuresti unde au etalat mancarea pe care au reimpachetat-o la munte si au baut putina bere ramasa, completand cu diverse: uischiane, vodci si altele.

The end!

Link-uri despre sarbatori mai mult sau mai putin ratate:

Just Fun

Outrageous Commercials

Chill and have some fun

Kids revenge on adults

Yeah! Enjoy!

Voted: Best comercial in Europe

Enjoy!