Cat de mare e China? Cat China, frate, cat China de mare…

Cum e China? Mare!! Foarte mare!! Si as mai spune-o de 5-6 ori pentru a va face o idee cat de cat.

Ideea marimii nu mi-a venit neaparat de la intinderea geografica (nici asta de neglijat) si nici de la zidul vietii sau numarul din 10 cifre de locuitori. Sau poate, o parte din idee se trage din acest numar urias.

China este foarte mare pentru mine, datorita potentialului. China este o bila uriasa care sta pe marginea unei mese, deja foarte subreda si ea (asta pentru cei care stiu ce inseamna energie potentiala:)). Cand China isi va incepe valorificarea potentialului… ne vom fi scris deja ultimele cuvinte in ceea ce priveste business-ul asa cum il stim, vom fi dat uitarii teoriile corporatiste asa cum sunt ele „practicate” in prezent in lumea noastra „civilizata”.

N-o sa va spun ca lucreaza pe 30 USD/luna. Este o aberatie si sa nu ii mai credeti pe cei care va indruga verzi si uscate pe tema asta. Ca sunt si salarii de 30 USD… sunt. Dar proportia celor care sunt muritori de foame este din ce in ce mai mica si cat de curand… nici nu va mai fi mentionata in posturi de genul astuia. N-o sa va spun nici ca mananca un bol de orez pe zi si gata, sunt satui… nici asta nu e valabil, desi vezi oameni care iti inspira MAXIM 1/3 bol :). N-o sa va spun nici ca sunt sufocati de regimul comunist pentru ca partidul, in adevaratul (pe care noi il cunoastem destul de bine) sens… nici nu se mentioneaza. N-o sa va spun nici ca mizeria i-a incercuit in case si folosesc doar scarile de incendiu pentru iesire pentru ca… guess what! E mai curat decat la noi. Au cartiere mai putin aratoase decat Bronx-ul, dar unde in lume nu vezi asa ceva? Nu va spun nici ca puteti sa va imbracati cu 2 euro din cap pana in picioare, desi imposibil nu e, pentru ca ei, chinezii nu se imbraca asa. Au realizat de mult deja ca sunt lucruri de foarta proasta calitate (care calitate??) si au ales fie sa vrea mai mult si sa se imbrace cel putin onorabil fie sa se intoarca la traditie si sa imbrace costume nationale (da, da, genul de costum pe care noi il scoatem doar la ocazii speciale, cand generam pretextul pentru o noua betie de grup- vezi berare, zilele Brasovului, Clujului etc).

de China

Iata insa ce va spun: China e mare, foarte mare frate. Desi la ora 16:00 strazile sunt un infern datorita miilor, zecilor de mii de scootere, motociclete si biciclete cu motor, la sfarsit de zi… ajungi in camera cu o liniste sufleteasca rar intalnita. De unde liniste? Din constiinta lucrului bine facut (si sa nu va ganditi ca toti lucreaza la Adidas sau Panasonic), in normele primite, in parametrii stabiliti. Linistea vine din perfecta constientizare a valorii individului pe locul lui. Nu vor sa fie directori, nu vor sa fie patroni, nu se gandesc la business-uri pe langa locul de munca. Q(eu): Daca esti numai merchandiser de ce nu promovezi, ca vad ca te pricepi si intelegi business-ul? A(chinezul): Radu, noi, merchandiserii, aici de-asta suntem pusi sa facem demersurile necesare semnarii contractelor. Mai am inca foarte multe de invatat pentru a fi un merchandiser valoros si poate abia atunci sa merg la cursuri de management si sa ma gandesc la promovare, poate nici nu o sa-mi placa. A(eu): WOW!!

Au terminat programul, isi fac treburile casnice si in jur de 22:00 (chiar si in zi de saptamana sau poate chiar mai ales in zi de saptamana) pleaca la un masaj de 1-2 ore. Ii costa cam 100 RMB (1USD=7.2RMB) la un salon mediu spre luxos cu dus, bautura, muzica la alegere si maseuze calificate dupa 2-3 ani de scoala (sunt un fel de asistente ;)). Gata masajul, hop in PUB sau karaoke (ffff la moda). Beau (in general bere) si manaca alune, snacks-uri, seminte sau alte prostii de rontait si joaca zaruri dupa niste reguli asemanatoare trombon-ului cu carti de la noi. In jur de 1:30-2:00 pleaca la Club sau dupa caz Stripp Club. La club, muzica suportabila (cu exceptia Chitarelor care plang si a altor Ozon-isme inca prezente – desi acolo parca nu suna atat de rau:)), femei alcoolizate, frumoase si luminoase (au o piele…. wow) si fff multi oameni care nu par a fi mai varstnici de 20-21 ani (desi… intre noi fie vorba, sunt), alcool ieftin si escorta ffff ieftina. Pentru 100 RMB o animatoare (desi imbracata) foarte sexy si usor perversa in adancul ochilor iti tine companie intre reprizele de dans, aproape toata noaptea. Bea cu tine, orice ai bea (nu vrea Martini, sau ce stiu eu ce alte cocktailuri scumpe) si iti zambeste de te inmoaie… sau te intareste depinzand de dispozitie ;). Daca te astepti sa o vezi tavalita in cearsafuri implorandu-te sa o spank-ui ca a fost fetita rea… pleci dezamagit. Din fericire, sau din pacate pentru unii, nu sunt curve. Sunt studente (majoritatea la Comert Exterior – foarte la moda, de ce oare?) si foarte bine platite. In cateva cuvinte… nu pun botul :)). De la club… acasa.

O sa mai scriu despre China. Reveniti. O sa urc si niste poze. Domnului Mircea Badea: traiesc in Romania dar nu imi ocupa tot timpul ;). Si am si o parere foarte proasta despre cei carora asta le ocupa in intregime resursa timp 😉 Am cautat un link spre blogul domnului dar nu am gasit… l-as fi postat, mai lua si el un pic de trafic, mai luam si eu… :))

Noapte buna

7 responses to “Cat de mare e China? Cat China, frate, cat China de mare…

  1. Bine observata ! China e marele Confucius, moralitate,corectitudine in relatiile sociale, justitie , sinceritate, umanitate ….dar si doctrina.
    J.

  2. Nu stiu daca la nivel de popor o fi scapat vreo tarisoara de doctrina. Pana la urma, leaganul democratiei- SUA este cea mai mare consumatoare de clisee de indoctrinare.
    La nivel de individ, insa, cred ca se poate dezvolta o forma de rezistenta. Se poate dezvolta o conduita proprie bazata doar pe argumente studiate si acceptate. Si in China e la fel.
    Tare mi-s dragi omuletii aia mici si galbeni. Sunt mai simpli, mai curati, mai impacati, mai linistiti… si repet, nimic in jur nu mi-a inspirat comunismul pe care il tot arata cu degetul lumea.

  3. hmm, chiar nimic? nimic? doar ca sunt ” mici, galbeni, simpli, impacati, linistiti „???
    De-ai fi mai infocat in nihilism , Ti-ar fi cu putinta…negind TOTUL… sa Te scuturi de indoieli si sa le birui . Dar nu ai decat apetitul negarii, nu si „HARUL” ei . ( no offensse )
    J.

  4. Pentru ca s-a impamantenit deja scrisul cu majuscule: TOTUL depinde de perceptie. Si daca stau bine sa ma gandesc, perceptia este atat de usor de influentat, pana si EU pot sa intervin. Sau poate… doar EU nu pot sa intervin. Oricum ar fi, daca perceptia poate fi (si este) influentata, atunci de cine depinde? Ramane doar unul: Dumnezeu. Un raspuns foarte convenabil si la indemana.
    Dumnezeu mi i-a aratat mici, galbeni, simpli, impacati si linistiti. Iar pe femei mi le-a aratat frumoase, tinere, delicate…
    Apetitul negarii vine dintr-o puternica si organica nevoie de cunoastere, de argumentare. Am fost diagnosticat cu intoleranta la ambiguitate si o simpla pauza cat de mica in anevoiosul proces mi-ar putea declansa pornirile dictatoriale.
    HARUL nu cred ca imi este necesar inca. Daca va veni (si va veni) o vreme cand nu voi mai putea fara, ei bine, il voi dezvolta si pe acesta.
    No offense taken, din contra – mi-a facut placere

  5. OK 🙂 Pace ! Do not do to others what you do not want done to yourself. !!!!.. Confucius’s ethic
    me too , J.

  6. incearca pe utube sa dai „indian trafic” – sa vezi acolo haos + nebunie

  7. prea tare articolul….plec si eu in trei saptamani…sper sa fiu bucuros de ceea ce vad..

Lasă un răspuns către windwhisperer Anulează răspunsul