Traian Basescu – interviu in Capital

La câteva zile distanţă de referendumul care va stabili dacă va pleca sau se va întoarce la Cotroceni, Traian Băsescu abordează într-un interviu acordat revistei Capital temele economice majore cu care a iritat întreaga clasă politică, Guvernul şi Parlamentul. Din sediul de campanie instalat în strada Vasile Lascăr nr. 148, Băsescu vorbeşte despre ratarea de către România a mai mult de trei sferturi din fondurile europene alocate acestui an şi despre riscul ca ţara noastră să ajungă în situaţia dezastruoasă de a i se activa clauza de salvgardare pe Justiţie, în cazul în care Parlamentul nu va aproba Legea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Capital: România a înregistrat primele rateuri în pregătirile pentru atragerea de fonduri europene. Cum comentaţi situaţia?

Traian Băsescu: Această problemă am ridicat-o încă din iunie 2006, când am declarat în Parlament că nu suntem încă pregătiţi să absorbim fondurile care vor fi puse la dispoziţia României. Era un semnal de alarmă. Am repetat intervenţiile şi în ianuarie 2007. Acestea au fost considerate, ca de obicei, atacuri împotriva Guvernului, şi nu o problemă ridicată de preşedinte. Din păcate, România nu va putea să absoarbă suma pe care o are la dispoziţie în acest an. Planificarea bugetului Comisiei Europene pentru România este de 1,5 miliarde de euro. Nu cred că vom absorbi mai mult de 200-300 de milioane de euro, în schimb vom plăti cotizaţia noastră, de aproape un miliard, până la ultimul euro. Guvernul şi clasa politică s-au concentrat asupra temei suspendării preşedintelui, lucru care ar fi în regulă, dar au neglijat concret partea esenţială ce viza capacitatea de absorbţie şi continuarea reformelor. Cauzele ratării fondurilor sunt inconştienţa, politicianismul şi minciuna, care fac din clasa noastră politică o clasă ce trebuie reformată. Iată că, în primul an, probăm că suntem dezinteresaţi. Oamenii politici şi Guvernul nu au înţeles esenţa avantajelor de a fi membru al Uniunii Europene.

Capital: Dar nu cumva această situaţie este consecinţa schimbărilor repetate din fruntea ministerelor abilitate să atragă fonduri europene?

Traian Băsescu: Ministrul nu face programe, dar solicită realizarea programelor. Dacă aceste funcţii, fie că discutăm de agricultură, fie de dezvoltare regională, sunt ocupate de oameni fără viziune, atunci nu au cum să se producă programe competitive, acceptabile pentru Comisia Europeană.

Capital: Să înţelegem că domnul Flutur sau domnul Remeş nu au viziune?

Traian Băsescu: Eu nu critic persoane, eu semnalez probleme. Este clar că la nivelul factorului politic nu s-a ştiut să se definească obiective şi priorităţi instituţionale în acord cu Comisia Europeană. De aceea am întârziat, am avut programe suspendate la analiză şi retrimise pentru a fi revizuite etc. Atragerea fondurilor este, în primul rând, o viziune a politicienilor pentru că, apoi, aparatul ministerelor este capabil să pună în pagină modul de derulare al proceselor pentru atingerea obiectivelor.

Capital: Aţi declarat imediat după suspendare că veţi spune tot adevărul despre guvernul Tăriceanu. Ce mai e de spus?

Traian Băsescu: Sunt foarte multe de spus. Campania pentru referendum încă se derulează. Vom discuta… (râde)Intermedierea vânzării de energie, o crimă economică

Intermedierea vânzării de energie, o crimă economică

Capital: Aţi atras atenţia asupra legilor cu caracter economic şi ne-aţi sugerat să vedem ce se ascunde în spatele lor. Ce dovezi aveţi?

Traian Băsescu: Nu trebuie dovezi. Spre exemplu, ordonanţa prin care sunt scutite de datorii firme din domeniul energetic. Pe de o parte, ştim crima economică a modului cum se achiziţionează energia de către „băieţii deştepţi“, iar pe de altă parte, celor care au pierderi de pe urma acestui sistem, companiile de stat, le anulăm datoriile în loc să regândim şi să repoziţionăm sistemul de achiziţie a energiei electrice. Nu este posibil, spre exemplu, să nu ai un preţ de referinţă la energie electrică şi să laşi ca unii „băieţi deştepţi“ să achiziţioneze cantităţi uriaşe de energie cu 24 de dolari şi s-o vândă la un asemenea preţ al pieţei, 84-87 de dolari. Nu este posibil ca populaţia să plătească cea mai scumpă energie electrică tocmai pentru că nu s-a introdus un preţ de referinţă pe care unităţile statului să-l încaseze. Ce mare victorie este în aşa-zisa privatizare a vânzării de energie, faptul că unităţi de stat, hidrocentralele, vând energia cu 24 de dolari, iar intermediarul cu un birou şi un telefon o revinde cu 84-87 de dolari? Unde este raţionalitatea statului, pentru că nu spune nimeni că trebuie vândută energia prin sectorul privat? Dar de aici şi până la avea comportamentul unui stat prost este cale lungă. Cum s-a putut concepe sistemul de privatizare a vânzării energiei electrice în mandatul lui Dan Ioan Popescu, când se ştia foarte bine că unii vor cumpăra de la termocentrale, alţii de la hidrocentrale şi diferenţa de preţ dintre termo şi hidro este uriaşă?

Capital: Se privatizează acum şi complexurile energetice de la Turceni, Rovinari şi Craiova.

Traian Băsescu: Nu cred că acesta e cel mai rău lucru. Dar sunt unul dintre adepţii privatizărilor transparente. Eu am convingerea că trebuie să utilizăm piaţa de capital. Mă uit la succesul pe care l-a avut începerea privatizării Transelectrica la Bursă. Au scos 10% din acţiuni. A fost un succes extraordinar. Au obţinut bani ca să modernizeze societatea. V-aţi uitat ce creştere, de aproape 130%, a valorii acţiunilor s-a înregistrat? Şi valoarea companiei a crescut. Pentru noi cred că s-a terminat povestea investitorului strategic. Este timpul să-i dăm pieţei de capital ceea ce îi aparţine: implicare puternică în procesul de privatizare, care evaluează corect valoarea companiilor şi, practic, face ca o companie să-şi dobândească gratuit, repet, gratuit!, sursa de finanţare pentru retehnologizare şi dezvoltare.

Capital: Desecretizarea contractelor din energie a fost aşteptată cu „sufletul la gură“. La finalul acestei acţiuni, mulţi au fost dezamăgiţi. Nu s-a produs nici o revelaţie. Credeţi că demersul dvs. a avut efectul dorit?

Traian Băsescu: Cred că da. Dezbaterea despre energie şi mai ales momentul în care presa a început să scoată contractele s-a constituit în momentul în care Parchetul General s-a autosesizat. Au început întrebările „de ce aşa şi nu altfel?“ Este un caz absolut halucinant, în care, spre exemplu, Hidroelectrica a contractat mai mult decât putea să producă, cu 24 de dolari megawatul, şi pe urmă, la rându-i, a contractat de la Turceni energie electrică la preţ de termo şi a vândut cu 24 de dolari către cel care contractase cu 24 de dolari. Sunt halucinante aceste situaţii. Pe de altă parte, am convingerea că se va ajunge şi la modul cum au fost influenţaţi demnitarii din Ministerul Industriilor pentru a realiza acest mod de a privatiza vânzarea de energie.

Capital: Ştiţi că se ia în calcul şi prezumţia de nevinovăţie?

Traian Băsescu: Pe de o parte, trebuie aplicat acest principiu, dar pe de altă parte, sunt un om care are dreptul să se exprime, chiar dacă sunt preşedinte. Mi-am spus părerea despre acest lucru. Voi continua s-o spun, cum voi continua să vorbesc la momentul oportun despre achiziţiile de medicamente. Nu voi ezita!

Capital: Nu ştim nimic despre firmele intermediare care importă gaz rusesc în România. Aţi afirmat că ele dictează factura energetică a României.

Traian Băsescu: Este un semn de întrebare pe care l-am ridicat. Probabil că timpul ne va aduce în faţă şi această realitate, aşa cum a scos-o şi pe cea de la energie. Am convingerea că nimic nu poate rămâne secret în energie. Mai devreme sau mai târziu, lucrurile ies la suprafaţă. Este interesant să vedem cât de etanş este sistemul în acest sector. Chiar şi când preşedintele României cere să se clarifice situaţia, este foarte greu să obţină transparenţa. Vă daţi seama cât de puternic se simte sistemul şi cât de invulnerabil…

Capital: Dar până la urmă aţi obţinut ceea ce aţi cerut…

Traian Băsescu: O să obţin şi în continuare, pentru că unul dintre rolurile preşedintelui este să facă public ce crede şi ce gândeşte şi să susţină public atunci când nu găseşte înţelegere la instituţii.
Realităţile din economie împing oamenii la petiţii

Realităţile din economie împing oamenii la petiţii

Capital: Şi ce aţi făcut cu concluziile acestor documente solicitate?

Traian Băsescu: Noi primim tot felul de rapoarte la Preşedinţie. Foarte multe firme mi se adresează, fiind exasperate de faptul că nu reuşesc să-şi rezolve o problemă, cum, de asemenea, foarte mulţi oameni, mai mult sau mai puţin implicaţi în realităţile economice, reclamă Preşedinţiei nereguli. Sigur că nu-i firesc să se întâmple acest lucru, dar realităţile din economia noastră îi împing pe oameni cu petiţii, rapoarte la cel mai înalt nivel. Eu fac un singur lucru: adresez petiţia instituţiei competente. Nici un astfel de raport nu rămâne în sertarele preşedinţiei.

Capital: Pe de altă parte, un astfel de raport legat de situaţia importurilor energetice din Rusia este un caz discutat la cel mai înalt nivel, respectiv în CSAT?

Traian Băsescu: Da, problema energiei s-a discutat la CSAT, care, după cum ştiţi, este în mod legal o instituţie netransparentă. Sigur, problema energiei în CSAT nu a fost discutată în termeni comerciali, ci în termeni strategici.

Capital: Apropo de interesele Rusiei în România şi de modul cum capitalul rusesc pătrunde în domenii economice cheie…

Traian Băsescu: Îmi sunt cunoscute unele practici care nu pot fi negate într-o economie de piaţă. Marea problemă este dacă acest capital rusesc va avea sau nu un comportament specific economiei de piaţă. Nu poţi să ceri unei societăţi comerciale din România să nu aibă parteneriate cu firme ruseşti. Aici s-ar putea să vă produc o oarecare surpriză: eu nu sunt un adversar al capitalului rusesc, sunt un adversar al capitalului neclar, cel care vine din tranzacţii mafiote, mascat din offshore, chiar din state ale Uniunii Europene şi apoi te trezeşti că, în mod netransparent, Guvernul nu a fost informat la privatizare că în spatele acestei companii se află personaje dubioase. Investitorul dubios nu poate decât să pună în nesiguranţă investiţia. Problema poate veni din utilizarea netransparentă a banilor pe care-i investeşte sau din provenienţa netransparentă a banilor care se investesc. Interesul nostru este să avem un capital sigur.

Capital: Sunt multe companii care vin prin offshore-uri…

Traian Băsescu: Dar vin chiar din companii stabilite în UE. Probabil că la nivelul UE va trebui să devenim toţi mai exigenţi, cheia nefiind întotdeauna banul, ci siguranţa legată de provenienţa banilor. Mai devreme sau mai târziu, am convingerea că la nivelul UE se vor emite directive legate de circulaţia capitalului.

Capital: Luna viitoare aşteptăm verdictul Comisiei Europene referitor la clauza de salvgardare. Există multe restanţe la capitolul Justiţie. Cea mai spinoasă dintre acestea este legată de înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate.

Traian Băsescu: Draga mea ANI… (zâmbeşte) Vă pot spune că am făcut şi voi face cele mai mari eforturi cu putinţă în două direcţii: să nu se activeze clauza şi să ne realizăm obligaţiile asumate. Nu ştiu dacă realizăm ce dezastru ar fi ca României să i se activeze clauza de salvgardare pe Justiţie. Nicio hotărâre a tribunalelor româneşti nu ar fi recunoscută în UE, ceea ce ar însemna o scădere a credibilităţii României la parametri greu de imaginat în acest moment. Cine ar mai avea curajul să investească în România, când ştie că are o justiţie pusă sub semnul întrebării? Pentru noi ar fi un dezastru! Un dezastru! Am dese discuţii cu demnitarii europeni, în mod deosebit cu domnul Franco Frattini (vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil cu Justiţia – nota red.), pentru a evita activarea acestei clauze. Uneori mă angajez la lucruri pe care nu le pot controla, de genul: Parlamentul va trece legea ANI într-o formă convenabilă. Este convingerea mea, pentru că parlamentarii nu pot să-şi îndrepte voinţa către lucruri împotriva interesului naţional.

Capital: Sunteţi convins că se va întâmpla acest lucru?

Traian Băsescu: Trebuie să se întâmple până la urmă.

Capital: Vinovaţi pentru suspendarea dvs. sunt parlamentarii obedienţi, grupurile de interese, mogulii presei… Dvs. nu vă reproşaţi chiar nimic?

Traian Băsescu: Eu îmi reproşez foarte multe, dar nu lucruri de fond. Poate îmi pot reproşa atitudinea, vorbele, dar nu îmi pot reproşa faptul că am ţinut ca tot ce am promis în campania electorală să se facă. Chiar mă surprinde faptul că unii dintre foştii colegi de Alianţă spun că i-am dezamăgit. Dacă se uită la ce am promis împreună în campania electorală şi privesc la declaraţiile mele ca preşedinte al României, vor constata că e o totală concordanţă.

Triada legală a reîntoarcerii la Palat

Capital: V-au părăsit mai toţi consilierii cu care aţi pornit la drum.

Traian Băsescu: Chestia asta cu „părăsitul“ e ca la femei… (râde)
M-a părăsit nevasta!… Relaţiile cu consilierii sunt relaţii contractuale, în care unii aşteaptă ceva, beneficiarul actului de consiliere altceva şi de multe ori, fără vorbe, lucrurile se despart. Este foarte adevărat că, imediat după câştigarea alegerilor, eu am optat pentru consilieri cu care fusesem în campanie, oameni de partid sau oameni pe care-i cunoşteam mai puţin. Acum am o garnitură de consilieri absolut nouă, cu care nu am avut legături de partid, dar care este mult mai eficientă. Probabil că a opta pentru consilieri proveniţi din partid sau din anturajul alegerilor nu-i cea mai bună soluţie pentru un preşedinte.

Capital: V-aţi gândit să vă angajaţi consilieri din străinătate?

Traian Băsescu: Nu! (râde) N-o să optez niciodată ca preşedinte al României să fiu consiliat în acţiunea politică de consilieri din străinătate.

Capital: Pe site-ul Preşedinţiei sunt două fotografii de şefi de stat. E o situaţie unică în lume. Vă întoarceţi la Cotroceni?

Traian Băsescu: Eu nu ştiu condiţiile în care mă întorc. Dacă vă uitaţi la situaţia de astăzi, avem o lege care stabileşte că trebuie să vină 9,1 milioane de electori să spună că vor ca preşedintele să fie demis; avem o hotărâre a Parlamentului care spune că nu Curtea Constituţională este cea care investeşte preşedintele, ci Parlamentul va hotărî, şi avem o decizie a Curţii Constituţionale care modifică legea. Mai sunt câteva zile până la referendum şi eu, ca om direct vizat, nu ştiu după care din aceste trei legi va fi judecat referendumul. Mi se pare că suntem într-o neclaritate pentru care cei care au generat-o trebuie să răspundă!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s